Dr. Rareș Nechifor, medic primar specializat în proceduri de radiologie intervențională, a tras un semnal de alarmă în emisiunea Sănătate cu prioritate, realizată de Raluca Mateescu, cu privire la adenomioză, o afecțiune de care suferă 1 din 3 femei.
,,90 % din cazurile de adenomioză ce ajung la noi au primit inițial un diagnostic de fibrom uterin,, spune medicul.
Durerea și sângerarea abundentă este ceea ce chinuie pacienta, mai subliniază dr. Rareș Nechifor care a povestit ce investigații ne pot ajuta să ajungem la diagnosticul corect și ce poate face radiologia intervențională în cazul acestei afecțiuni.
Raluca Mateescu (R.M): Sunt femeie și în discuțiile cu prietenele întotdeauna găsesc una, două, trei femei care se plâng de astfel de dureri puternice la menstruație sau au cicluri abundente. Sunt cumva simptomele unui fibrom uterin?
Dr. Rareș Nechifor: Poate să fie un fibrom uterin, poate să fie endometrioză sau poate să fie sora endometriozei – adenomioza. Acestea sunt cele mai frecvente cauze pentru durerile din zona genitală /ginecologică, pentru sângerări abundente.
R.M: Dar ce se întâmplă de fapt cu uterul femeii în cazul unei adenomioze?
Dr. Rareș Nechifor : În cazul adenomiozei este o îngroșare a peretului uterin, prin niște glande care ar trebui să stea în zona de strat interior al uterului. Ele, dacă depășesc o anume barieră dintre stratul interior și mijlociu al uterului, încep să crească mai mult decât ar trebui în grosimea peretelui uterin. Uterul ajunge să fie mai mare, îngroșat, mult mai congestionat, iar acele zone dau sângerări și dureri. Acestea sunt simptomele principale ale adenomiozei.
Pot să existe sângerări și în afara ciclului și atunci să nu mai fie clar dacă este regulat sau neregulat, când vine, când nu vine. Dar durerea și sângerarea abundentă este ceea ce chinuie pacienta.
R.M: De ce se pune greu diagnosticul de adenomioză?
Dr. Rareș Nechifor: Normal nu s-ar pune greu. O ecografie făcută cu atenție, cu un aparat rezonabil, mă refer la calitate, permite punerea diagnosticului de adenomioză. Însă, evident că trebuie să existe o experiență în zona ecografiei din sfera genitală. Cel mai corect și simplu diagnosticul se pune pe un RMN de pelvis, însă întotdeauna RMN-ul este făcut de medicul imagist, de radiolog, ce au experiență în astfel de investigații și atunci diagnosticul este clar.
Ecografia nu întotdeauna este făcută de un imagist, e făcută de multe ori de un medic ginecolog. Ori medicul ginecolog are o experiență în zona ecografiei limitată în zona patologiei pe care o tratează cel mai mult. Colegii noștri învață să identifice fibroamele uterine, să le descrie dimensiunea, localizarea și să pună indicația dacă acestea trebuiesc tratate într-un fel chirurgical, medicamentos sau prin embolizare. Adenomioza, de cele mai multe ori, este confundată cu un fibrom uterin.
Dacă aveți un diagnostic de fibrom uterin, dar ciclul este hemoragic, abundent și foarte dureros, ar trebui să apară un semn de întrebare . Doamnele ar trebui să mai facă o ecografie de calitate, sau poate chiar un RMN, pentru că s-ar putea să nu fie niște fibroame, ci să fie adenomioză.
Nu întotdeauna medicii realizează cât de frecventă este adenomioza. Foarte multe cazuri, poate 90% dintre cazurile de adenomioză ce ajung la noi, au primit inițial un diagnostic de fibrom uterin. Și de multe ori noi ducem o muncă de lămurire cu pacientele care vin și spun ,,am fibrom uterin,, și noi le spunem ,,aveți ceva care seamănă cu un fibrom uterin dar nu e fibrom uterin,,. ,,Păi cum? Că un doctor, doi doctori, trei doctori ,toți mi-au spus că am fibrom uterin,,. Dacă e o ecografie bine făcută, un RMN, descoperim. Fibromul înseamnă un nodul de țesut muscular uterin ce crește. Un Fibrom uterin întotdeauna este bine delimitat. Poate să existe unul sau mai multe fibroame.
Adenomioza înseamnă glande ce au crescut, nu țesut muscular, nu are o delimitare clară, nu are o capsulă care să-l delimiteze și poate să fie difuză, să cuprindă o mare parte din peretele uterin sau focal anumite zone din peretele uterin care să fie afectate. Pentru că ambele afecțiuni sunt frecvente, și fibromul, și adenomioza, sunt destule cazuri. Se numesc adenomioze mixte în care există simultan și fibroame și zone de adenomioze concomitent și atunci problemele pot să vină și de la fibrom, dar pot să vină și de la zonele de adenomioze. Evident, ambele trebuie tratate.
R.M: Cum se tratează cel mai potrivit adenomioza și cum ne ajută radiologia intervențională?
Dr. Rareș Nechifor: Mulțumesc pentru întrebare. Aș începe un pic să spun cum e tratată în general adenomioza când e diagnosticată și cum putem să o tratăm mai eficient și mai corect. Celor mai multe paciente ce ajung la diagnosticul de adenomioză li se propune un tratament hormonal, adică montarea unui sterilet cu eliberare de progesteron de hormoni. Însă acest sterilet nu tratează adenomioza, tratează simptomele adenomiozei, adică în principal sângerarea.
Steriletul nu tratează adenomioza, tratează simptomele adenomiozei
După montarea unui astfel de sterilet, sângerările menstruale se reduc, nu mai sunt abundente, hemoragice. Însă și acest lucru nu este valabil în toate cazurile. Sunt peste 50% de cazuri de adenomioză în care celulele adenomatoase nu au o expresie puternică a receptorilor pentru hormon și atunci nu răspund la tratamentul respectiv. Deci steriletul e pus degeaba, fără efect.
Sângerările continuă. Și dacă răspunde și sângerarea se reduce, adenomioza nu e tratată, ea continuă să crească, continuă să se dezvolte. Și la un moment dat, eficiența steriletului dispare. Un timp a funcționat, n-au mai fost sângerări, durerile s-au redus, după care încep din nou să apară
Multe doamne cu adenomioză sunt în situația în care lunar au dureri și sângerări importante. Ele ajung să-și dorească menopauza, considerând că au fibroame și că menopauza o să le scape de acest chin, de durere și de sângerare, sau ajung să-și dorească histerectomia, scoaterea uterului. Există soluții minim invazive, prin care tratăm eficient adenomioza, astfel încât pacienta să rămână întreagă, fără simptome, cu un ciclu normal, un ciclu cu o sângerare menstruală normal, fără dureri.
Să știți că pacientele cu adenomioză chiar sunt chinuite. Și de câte ori povestim la consultatii ele spun ,,nu pot să cred că pot să scap așa repede,,. Și apoi când vin la control după procedura de embolizare, sunt foarte fericite si spun .,,am avut primul ciclu, al doilea ciclu, nu mă mai doare, nu mai sângerez abundent. E incredibil. Nu știu de ce am stat atâția ani cu durere și cu sângerare,,.
R.M: Cum se realizează procedura aceasta de embolizare?
Dr. Rareș Nechifor: Închidem vase mici de sânge ce alimentează zonele de adenomioză. Înseamnă pentru pacientă o procedură ce durează o jumătate de oră. Pacienta e trează. Există doar o mică înțepătură la mâna stângă, punem o branulă ca și când se ia sânge pentru analize, dar nu o punem pe venă, o punem pe arteră, și pe acolo mergem cu un cateter, cu un tubuleț finuț.
În timpul acesta pacienta este trează și povestim. Este un ecran mare pe care se uită. Conduc acel cateter până în arterele uterine, văd vasele ce alimentează zonele de adenomioza, (au un aspect caracteristic, sunt foarte crețe, multe și crețulii), și le embolizăm, adică le astupăm cu niște microparticule, cu niște dopuri micuțe care limitează fluxul de sânge.
Ele, primind mai puțin sânge, intră într-un proces de involuție, de resorbție, le inactivăm. Uterul scade în dimensiuni, peretele îngroșat de adenomioză se reduce și își reface elasticitatea normală și încă din prima lună pacienta trebuie să observe o îmbunătățire radicală a simptomatologiei. Ciclul nu mai e hemoragic, durerile nu mai sunt chinuitoare, încă din prima lună.
R.M: Vorbim despre femeilie trecute de tinerețe, înspre menopauză sau vorbim și despre adolescente care au dureri foarte mari la menstruație?
Dr. Rareș Nechifor: Dacă fibroamele pot să apară încă de la 15, 17, 19 ani, (deja avem paciente cu fibroame uterine la această vârtsă), în general adenomioza apare ceva mai târziu, 30 + ani. De ce? Adenomioza este favorizată de micile sau mai marile traumatisme la nivelul uterului.
De exemplu o sarcină. Aceasta destinde uterul și face ca bariera dintre straturile uterului să fie întreruptă și să creeze breșe pe unde aceste glande pot să crească. Deci femeile care au născut de mai multe ori au un risc mai mare de adenomioză. Există un timp necesar pentru a crește, a se dezvolta.
Femeile care au născut de mai multe ori au un risc mai mare de adenomioză.
Apoi, adenomioza este înrudită cu endometrioza. Sunt exact aceleași glande, dar care n-au crescut pe uter, ci în afara uterului, pe ovar sau în abdomen, undeva în diferite localizări. Este o altă afecțiune frecventă și chinuitoare. Dar acea endometrioza pe uter se cheamă adenomioză și se tratează simplu și ușor. Doar să știm.
R.M: Cum își revine pacienta după embolizare? Poate să rămână însărcinată? Poate să-și reia viața normală după o astfel de intervenție?Dr. Rareș Nechifor: În primul rând intervenția necesită o singură zi de spitalizare, timp în care pacienta nu e imobilizată la pat, poate să meargă la baie, se poate mișca, nu e ceva care să o chinuiască prea tare.
A doua zi poate să meargă acasă. Pentru trei, patru zile există un tratament anti-inflamator pe care îl dăm acasă și cu recomandarea să nu existe un efort exagerat, adică doamna să nu se apuce să facă curățenie în casă, să mute totul …Un pic mai liniștită. De ce? Pentru că locul încă e sensibil, nu se întâmplă nimic rău dacă face un efort, nu sunt tăieturi, nu e ceva care să se vindece, dar există o reacție inflamatorie, adică o sensibilitate care poate să fie accentuată.
În plus, de evitat constipația, pentru că medicamentele pe care le dăm în spital pot să dea constipații.
După o săptămână se poate reveni la viața normală, fără nicio restricție, cu activitate fizică, cu viață sexuală reluată normal.
R.M: Sper ca tot mai multe femei să poată să prindă această informație și să investigeze cazul lor. Poate să nu fie adenomioză, poate să fie fibrom uterin, dar și aici înțeleg că aveți leac .
Dr. Rareș Nechifor: Și fibromul la fel de bine se tratează, embolizarea funcționează bine pentru fibroamele uterine. Când un fibrom uterin este dezvoltat spre interiorul uterului spre cavitatea uterină, dă sângerări importante și poate să dea și durere.
Și atunci, din punct de vedere clinic, uneori anumite tipuri de fibroame se comportă la fel ca adenomioza. Dar le tratăm la fel, prin embolizare și răspund la fel de bine intervenției.
R.M: Dacă considerați că mai aveți ceva de adăugat și n-am pus întrebarea potrivită, puteți să o faceți,
Dr. Rareș Nechifor: Mulțumesc, au fost întrebările grozave. Dar aș mai spune că nicio femeie nu trebuie să stea și să se chinuiască. Dacă are dureri, dacă are sângerări, sunt abundente, să-și facă curajul și să întrebe un doctor, al doilea, al treilea, până când obține o soluție eficientă care o respectă și pe dânsa, ca femeie, ca întreg, dar care și rezolvă problema de sănătate.
Autor: Raluca Mateescu