Vă invităm să citiți al zecelea articol dintr-o serie de materiale informative scrise de dr. Emil Rădulescu, realizatorul Rubricii de sănătate din cadrul Matinalului de la Radio Vocea Speranței.
Cu siguranţă, aţi auzit de „paradoxul francez”. În ultimii 35-40 de ani, s-au publicat articole care susţineau că un consum moderat de alcool, în special de vin roşu, scade riscul infarctului de miocard.
Totul a început prin anii 1950, când americanul Keys a efectuat o cercetare în 7 ţări şi a găsit că, în ciuda unui consum mare de grăsimi, populaţia din Creta şi Grecia prezenta o frecvenţă mică de boală coronariană şi unele forme de cancer, precum şi o longevitate mai mare.
Ascultă Rubrica de Sănătate realizată de dr. Emil Rădulescu
la Radio Vocea Speranței!
Studiile epidemiologice efectuate ulterior au găsit că, în Franţa, frecvenţa infarctelor miocardice era mai mică decât în Statele Unite, cu tot consumul relativ mare de grăsimi de origine animală şi valori asemănătoare ale colesterolemiei. Acum 50- 60 de ani, în Franţa se consumau mai multe produse vegetale şi mai puţini acizi graşi trans decât în Anglia şi Statele Unite.
După Institutul de Medicină Preventivă Wolfson din Londra, consumul de grăsimi animale şi valorile colesterolemiei în Franţa şi Anglia sunt asemănătoare numai în ultimul timp. Şi, după cum în cazul fumatului trebuie să treacă 30-40 de ani până la apariţia cancerului pulmonar, tot aşa, pentru apariţia aterosclerozei şi a infarctului, este nevoie de o expunere la grăsimi animale încă din copilărie. Mai trebuie să luăm în considerare că, în Franţa, proporţia femeilor fumătoare este mai mică decât în Anglia şi Statele Unite, iar prin anii 1970 valorile colesterolului sanguin erau mai scăzute în Franţa decât în Anglia şi Statele Unite.
Colesterolul creşte stresul oxidativ din organism, favorizând procesul de ateroscleroză. Se ştie că antioxidantele diminuează formarea plăcilor ateromatoase. Vinul, în special cel roşu, conţine mai mulţi compuşi fenolici ca resveratrol, quercitin, rutin catechi, epicatechin şi flavonoide, care împiedică oxidarea lipoproteinelor, având, astfel, o acţiune favorabilă în prevenirea aterosclerozei.
Dintre numeroasele acţiuni ale resveratrolului amintim că este cardioprotector, joacă un rol în prevenirea bolilor canceroase, este un agent de combatere a infecţiilor, un inhibitor al dezvoltării ciupercilor şi este activ în lupta împotriva virusurilor. Resveratrolul activează enzima Sirtuin 1 care ajută la repararea cromozomilor.
Compuşii antioxidanţi din vin se găsesc din abundenţă în strugurii negri şi roşii, în seminţele lor, în mustul dulce şi în alte fructe şi produse vegetale, cum ar fi fragile, căpşunile şi, pe nedrept dispreţuitul, spanac.
Din nefericire, cercetările recente arată că în Franţa, Grecia şi celelalte ţări mediteraniene, modul de alimentaţie s-a schimbat, iar numărul infarctelor a crescut în ciuda faptului că se consumă peşte şi se bea vin.
Un studiu efectuat timp de 21 de ani în Scoţia asupra a 5.766 bărbaţi cu vârsta între 35 şi 64 ani, n-a găsit nicio acţiune protectoare a dozelor mici de alcool în boala coronariană.
Cercetătorii de la Universitatea Ohio, Statele Unite, urmărind 1.568 de bărbaţi cu infarct miocardic nefatal şi 1.429 de bărbaţi sănătoşi au ajuns la concluzia că alcoolul NU reduce riscul infarctului miocardic, în schimb creşte riscul infarctului la hipertensivii fumători şi nefumători. Mortalitatea cea mai mică la bărbaţii până la 34 ani şi la femeile până la 45 de ani se întâlneşte la persoanele care n-au consumat niciun fel de băuturi alcoolice, adică la abstineţii totali.
După urmărirea timp de 10 ani a unui grup mare de persoane, Cercetătorii de la Universitatea John Hopkins, Statele Unite şi de la alte universităţi americane au ajuns la concluzia că aşa-numitul efect cardioprotector al alcoolului apare datorită unor caracteristici de stil de viaţă şi nu datorită alcoolului. (Am J Epidemiol 2004;160466-474).
Pe lângă faptul că alcoolul în sine este un toxic celular, aldehida acetică formată în procesul de metabolizare a alcoolului lezează acidul dezoxiribonucleic, favorizând apariţia cancerului (Paul Insel şi colab. Nutrition, Jones and Bartlett Learning, ed.a 5-a 2014).
În sfârşit, cu alcoolul există şi o problemă de semantică. Se condamnă abuzul de alcool, lăsând să se înţeleagă că uzul de alcool ar fi ceva bun, chiar sănătos. Dar nu spunem abuzul de tutun, morfină, heroină sau de un alt drog, fiind convinşi că folosirea, în orice cantitate, este dăunătoare. Ştiind că orice picătură de alcool, este dăunătoare, nu numai abuzul, ci şi uzul (folosirea moderată!) este de evitat.
Dr. Emil Rădulescu
Foto: sxc.hu
5.463 Comentarii