Stilul de viaţă adventist: cafeaua şi ceaiul negru

Acest articol face parte dintr-o serie de materiale informative scrise de dr. Emil Rădulescu, realizatorul Rubricii de sănătate din cadrul Matinalului de la Radio Vocea Speranței.

Acum 160 de ani, odată cu sfatul de a nu folosi tutunul, s-a dat şi acela de a nu consuma cafea şi ceai negru. Atunci nu exista nicio bănuială măcar că aceste băuturi îndrăgite ar fi dăunătoare sănătăţii. Din nou, aceeaşi dilemă. Pe cine să crezi? Dacă, în legătură cu fumatul, ştiinţa recunoaşte că folosirea tutunului, sub orice formă, este dăunătoare, în legătură cu ceaiul şi cafeaua încă nu s-a ajuns la un consens general.

Este adevărat că mulţi cercetători dovedesc faptul că principalul ingredient, cofeina are acţiuni dăunătoare asupra sistemului nervos, producând nervozitate, iritabilitate, anxietate, tremurături, dureri de cap şi dependenţă. De asemenea, tulbură controlul mişcărilor fine şi influenţează negativ somnul. Creşte tensiunea arterială, accelerează ritmul cardiac şi favorizează aritmiile. Creşte aciditatea gastrică şi favorizează disconfortul abdominal. Crescând pierderea de calciu prin urină favorizează osteoporoza. Spaţiul nu permite înşirarea tuturor efectelor negative asupra organismului. De exemplu, acela de a favoriza cancerul de vezică urinară sau pe cel pancreatic.

Ascultă Rubrica de Sănătate realizată de dr. Emil Rădulescu
la Radio Vocea Speranței!

Totuşi, în literatura medicală mai apar articole care atribuie cofeinei unele proprietăţi benefice. Care să fie atitudinea noastră? Dacă suntem convinşi că părăsirea fumatului sau abţinerea de la el constituie o măsură bună – de care nimeni pe pămândul acesta nu se îndoieşte – atunci alegerea noastră este mult uşurată.

Să nu uităm că a fost nevoie de peste 100 de ani ca să ajungem la cunoştinţele pe care le deţinem azi în legătură cu fumatul. Uneori, e nevoie de mult timp pentru ca un adevăr să fie recunoscut. Cu toate că produce dependenţă, cofeina se bucură, cel puţin în rândurile consumatorilor, de un nume bun. Din nefericire, această părere nu e decât un mit, iar miturile mor foarte greu.

Cofeina, sub denumirea chimică 1, 3, 7 trimetilxantina, este drogul cel mai uzilizat pe glob. 70% din consumul total provine din cafea, care ocupă locul al doilea în ce priveşte volumul tranzacţiilor comerciale pe glob, nefiind întrecută decât de ţiţei. Aproximativ 90% din populaţia adultă a Statelor Unite consumă zilnic cofeină provenind din cafea, ceai şi băuturi nealcoolizate, mai ales aşa-zisele băuturi energizante. Dar tot în S.U.A. se înregistrează anual între 5.000 şi 10.000 cazuri de intoxicaţie cu cofeină şi mai bine de jumătate dintre aceşti pacienți au vârsta sub 19 ani.

Multe băuturi „energizante” conţin extracte din seminţe de guarana, care au mai multă cofeină decât cafeaua. Așadar, multe din aceste băuturi consumate mai ales de adolescenţi şi tineri conţin de trei până la de zece ori mai multă cofeină decât în cola.

Cofeina tulbură dezvoltarea fătului, creşte riscul avortului spontan, naşterea de făt mort sau o greutate mai mică a fătului la naştere. În cursul gravidităţii, consumul de cofeină trebuie evitat. Deoarece cofeina trece în laptele matern, făcându-l pe sugar neliniştit şi tulburându-i somnul, femeile care alăptează nu vor consuma băuturi sau alimente conţinînd cofeină.

Chiar dacă nu ne place, cofeina este un drog. Atleţii pot fi excluşi de la jocurile olimpice, dacă în urina lor se găsesc cantităţi mari de cofeină, luate, de obicei, sub formă de cafea.

Şi ceaiul verde accelerează metabolismul şi poate creşte tensiunea arterială.

Substanţele fitochimice din cafea se găsesc în multe vegetale, după cum resveratrolul se găseşte nu numai în vinul roşu.

Principalul efect al cofeinei este de a influenţa doi neurotransmiţători : acetilcolina şi adenozina. Cofeina creşte nivelul acetilcolinei şi împiedică acţiunea adenozinei, permiţând o stimulare artificială a creierului. De asemenea, cofeina creşte cantitatea de dopamină şi se ştie că unele afecţiuni psihice se însoţesc de un exces de dopamină. Un studiu efectuat în Norvegia asupra a 143.000 de femei şi bărbaţi a găsit o creştere semnificativă a stărilor depresive printre femeile care consumau cantităţi mari de cofeină. În sfârşit, cei care cred că, bând cafea, după un consum mai generos de alcool, pot reveni mai repede la normal, se înşeală. Cofeina nu accelerează viteza desfacerii alcoolului, nu creşte enzima alcooldehidrogenaza.

Chiar dacă nu există, încă, un consens general, nu trebuie să fim neliniştiţi. Cu timpul va veni, iar cei care n-au aşteptat acel moment au doar de câştigat, atât pentru sănătate, cât şi pentru propriul portmoneu.

Dr. Emil Rădulescu
Foto 1: John Nyberg/ sxc.hu
Foto 2: sxc.hu
Foto 3: Raphael Pinto/ sxc.hu