Studiul a fost făcut în 2008 şi 2009 pe un segment de 2.004 adulţi din SUA. Participanţilor li s-au pus întrebări telefonic, legate de apartenenţa religioasă declarată în prezent faţă de cea din copilărie, urmărindu-se dacă există schimbare. Un al doilea studiu a vizat dacă respondenţilor li s-au schimbat semnificativ și perspectivele religioase sau dacă au aceleași credinţe ca în copilărie.
Conform rezultatelor, în America, doar un adult din opt este un fost creştin, adică un fost catolic sau protestant în copilărie, care acum se declară ateu, agnostic sau aparţinând unei alte credinţe necreștine. Cei care îşi schimbă crezurile din copilărie, trecând de la ateism sau o credinţa necreştină spre creştinism, reprezintă trei procente din populaţia americană. În interiorul creștinismului, mai puţin de un sfert, adică 23 procente dintre cei care au aparţinut unui cult şi-au schimbat tradiţia religioasă, de la catolicism spre protestantism sau viceversa. Un segment relativ mic, de 12 la sută au trecut de la o formă de protestantism la alta.
Pe lângă procentaje, motivele pro și contra alături de perioada când a avut loc schimbarea au fost evidenţiate. Astfel, cele mai importante motive în decizia de a deveni creștini au fost: dorinţa de a intra în legătură cu o biserică şi creşterea spirituală, trecerea prin situaţii dificile de viaţă, dorinţa de a cunoaşte Biblia, descoperirea lui Iisus, îmbătrânirea şi schimbarea perspectivei asupra vieţii. La schimb, și motivele pentru părăsirea creştinismului sunt numeroase: ipocrizia, experienţele negative și dezamăgire în biserică, dezacordul în legătură cu diferite subiecte sensibile cum ar fi homosexualitatea, avortul sau metode de contracepţie, dorinţa de exprimare a credinţei înafara bisericii, acumularea de noi cunoştinţe sau educaţie, căutarea de noi credinţe sau dorinţa de a experimenta şi alte religii. Conform unui alt studiu, realizat de LifeWay Research, cele mai importante motive pentru care oamenii îşi schimbă biserica, în interiorul creștinismului, sunt: credinţa şi doctrina bisericii, predicarea, autenticitatea membrilor bisericii şi a pastorului, modul de închinare, muzica din biserică, interesul pentru comunitate, unitatea între membri şi oportunitatea de a învăţa adevăruri biblice.
În urma datelor sondajului Barna, media vârstei pentru schimbarea credinţei este de 22 de ani, iar 68% dintre cei care au trecut prin schimbări majore ale perspectivei religioase au făcut-o până la vârsta de 30 de ani. Una din observaţiile făcute a fost aceea că reprezentanţii bisericii sunt în general mai în vârstă decât membrii care evaluează, prin întrebări sau îndoieli, o schimbare de religie. În plus, nu toţi enoriașii trec prin schimbări de credinţă, iar clericii cu atât mai puţin. De aceea este nevoie de o reevaluare a forţelor bisericii, știut fiind și că un pastor influenţează cel mai bine grupa de vârstă de +/- 10 ani faţă de vârsta sa.
În concluzie, „credinţele spirituale din copilărie se susţin remarcabil în societatea noastră. Cea mai des întâlnită călătorie religioasă pe care oamenii o fac este aceea de a-şi forma angajamente spirituale în copilărie şi adolescenţă, şi care se menţin pentru restul vieţii”, a declarat preşedintele Barna Group, David Kinnaman.
5.463 Comentarii