În ultimii cinci ani, ponderea segmentului tânăr, sub 15 ani, în populaţia totală a scăzut progresiv, ajungând la 14,8% în 2018, iar numărul românilor de peste 65 de ani l-a depăşit pe al celor sub 15 ani începând cu anul 2014, arată o analiză EY.
Vârsta medie în România a crescut cu aproximativ 4 ani în ultimele două decenii, ajungând la 41 ani în 2018. În aceeaşi perioadă, s-a înregistrat cel mai mare procent de persoane în vârstă în rândul populaţiei urbane româneşti, una din şase persoane având peste 65 de ani în 2018.
Oraşul cu cea mai tânără populaţie din România este Suceava, cu o vârstă medie de 39,5 ani şi cu doar una din opt persoane cu vârsta de peste 65 ani. Acesta este urmat tot de două oraşe din zona Moldovei: Iaşi (39,7) şi Botoşani (40,2). Iaşi şi Botoşani au cele mai mari procente de locuitori cu vârsta sub 18 ani – 19,1% în 2018. Acest lucru este explicat, în cazul Iaşiului, de rata natalităţii, care înregistrează valoarea cea mai mare comparativ cu celelalte oraşe – 11,3 naşteri la o mie de locuitori, dar şi cu media naţională, de 9,3 naşteri la o mie de locuitori în 2017.
La polul opus, municipiul Brăila are cea mai îmbătrânită populaţie, cu o vârstă medie de 44,1 ani. La o diferenţă destul de mare, se clasează pe locul doi în topul oraşelor îmbătrânite municipiul Braşov (43,6 de ani), urmat îndeaproape de Ploieşti şi Constanţa (43,3 ani). Aceste oraşe înregistrează cele mai mari valori în ceea ce priveşte numărul de persoane de peste 65 ani (Brăila, Constanţa, Ploieşti – 18%, Braşov – 17% din totalul populaţiei). Observăm că oraşele cu un număr mare de persoane care îndeplinesc vârsta de pensionare se află în oraşe turistice, fie că vorbim de zona montană – Braşov sau de la malul mării – Constanţa.
Capitala se află în top 10 oraşe cu vârsta cea mai ridicată din România, clasându-se pe locul 9 cu 42,6 ani, la o diferenţă foarte mică de media naţională (42,2). Deşi cu o rată a natalităţii destul de ridicată – 9,7 naşteri la 1.000 de locuitori, capitala pierde în continuare capital uman şi asta datorită emigrării, dar în cea mai mare măsură a sporului natural negativ.
92% dintre oraşele mari (dintre cele analizate) au înregistrat în ultimii 18 ani scăderi ale populaţiei. Cea mai mare scădere înregistrată este în municipiul Brăila cu o pierdere a 13% din populaţie în perioada analizată. La polul opus avem trei oraşe – Iaşi cu o creştere a populaţiei de 13%, Suceava 3% şi Cluj-Napoca 1%.
Îngrijorător este că numărul locuitorilor de 65 de ani şi peste din oraşe a crescut cu 51% în ultimii 20 de ani, depăşind 1 milion în 2018. Dacă ne raportăm la totalul populaţiei din România, 29% dintre tineri se află în oraşele mari, cu 4% mai puţin comparativ cu anii 2000. Pe de altă parte, numărul de locuitori în vârstă (peste 65 de ani) a crescut în aceeaşi perioadă, ajungând să devanseze valoarea medie iniţială cu 6% (24% în 2000 vs. 30% în 2018).
O populaţie mai tânără poate aduce avantaje cum ar fi atragerea investiţiilor, companiile putând găsi, astfel, mai uşor angajaţii potriviţi. Cu toate acestea, oraşele trebuie să ofere şi alte oportunităţi pentru tineri, precum facilităţi culturale, şcoli şi locuinţe la preţuri accesibile.
Oraşele cu populaţii mai în vârstă au beneficii şi provocări diferite. Persoanele în vârstă, dar încă active tind să fie mai productive şi pot avea salarii mai mari datorită experienţei şi abilităţilor lor. Acest lucru duce la creşterea venitului disponibil care poate fi folosit în magazine, baruri şi restaurante. Însă este de asemenea adevărat că oraşele cu locuitori mai în vârstă se confruntă cu cerinţe mai mari în ceea ce priveşte sănătatea şi îngrijirea socială.
Astfel, pe măsură ce populaţiile lor continuă să se diferenţieze, oraşele vor deveni din ce în ce mai concentrate asupra nevoilor propriilor locuitori.
Analiza a fost realizată pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Datele luate în considerare au fost: populaţia după domiciliu – numărul de persoane de cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale în anul 2018.
sursa: mediafax.ro
04.07.2019
5.419 Comentarii