Radio Vocea Sperantei, de 3 x 7 ani de emisie in Romania (partea I)

Apariţia în peisajul mass-media româneşti a postului Radio Vocea Speranţei a constituit un act revoluţionar. Într-o lume indiferentă, confuză şi cu valori răsturnate, Radio Vocea Speranţei este un altfel de radio, având un altfel de mesaj. Prin subiectele de actualitate, prin tonul cald şi optimist al realizatorilor şi prin interesul pentru problemele ascultătorilor, este alături de toţi cei care au nevoie de un prieten, de putere şi de speranţă.

Apariţia unui post de radio religios reprezenta o necesitate în contextul libertăţii de exprimare creat după ieşirea de sub o dictatură care a încercat zadarnic, mai mult de o jumătate de secol, să-l reducă la tăcere pe omul religios. Radio Vocea Speranţei a fost înfiinţat în anul 1992 şi a pătruns în casele şi vieţile oamenilor din Constanța și Brașov, de la sfârșitul anului 1993, iar în București din luna aprilie 1994.

Lucrarea prin radio  a început în mod providențial, ne-a povestit primul director al postului Radio Vocea Speranței, pastorul Daniel Nae. “Urmăream o emisiune la un post de și, deodată, mi-a strălucit un gând în minte: de ce Dumnezeu nu ar avea acces la mass-media, așa cum au acces alții? A fost un gând neexplorat imediat, dar  Dumnezeu m-a chemat ulterior la o lucrare specială – eram director la Radio Vocea Speranței – de fapt, la ceva care nu exista…

Daniel Nae, Poino Cirillo și Rene Stoica in primul studio al postului Radio Vocea Sperantei, ianuarie 1993

Am început producând emisiuni pentru unde scurte cu o mică echipă. Providența s-a manifestat în momentul în care s-a creat posibilitatea să participăm la concurs pentru obținerea de licențe radio. Trebuie să spunem că România a fost prima țară din fostele țări comuniste care a avut o lege a audiovizualului, lege care oferea posibilitatea unor firme private ca să poată concura pentru o licență radio.

Noi am îndrăznit ceea ce părea de neimaginat la data aceea: după ce am discutat în consiliul bisericii și am descoperit că era ceva ce nu se mai explorase , am pregătit un dosar, am participat la concurs și am obținut prima frecvență radio pentru  București. La concurs, trebuia susținut un intervui, în dezbatere, iar eu am avut simțământul puternic pentru prima dată al prezenței lui Dumnezeu cu mine.  Atât de real era simțământul prezenței lui Dumnezeu încât chiar și comisia care acorda licențele a avut  simțământul că se petrece ceva deosebit, și ne-a arătat respect, ne-a ascultat cu seriozitate și ne-a acceptat pentru că am demonstrat că vom oferi o alternativă la ceea ce există, un element benefic în peisajul mass-media românesc.

Eram la început, emiteam două ore, în partaj cu un post de radio religios și unul comercial, își amintește Beatrice Lospa, primul redactor al postului Radio Vocea Sperantei. Era foarte puțin din ce este acum, dar cele două ore mi se păreau atât de lungi pentru că totul era nou, nu știam să facem radio, în special radio creștin, dar Dumnezeu ne-a ajutat, ne-a trimis la timp potrivit și oameni și echipamente, tot ce am avut nevoie astfel încât mesajul să fie transmis cu putere, iar oamenii să se bucure că Îl au pe Dumnezeu în case, prin intermediul media,  dar și, desigu,r un post de radio care să le devină prieten.

Rene Stoica și Elena Niculiță în primul studio Radio Vocea Speranței, iunie 1996

Rene Stoica, primul tehnician de sunet al postului Radio Vocea Sperantei, marturiseste: Pentru mine, Radio Vocea Speranței este un vis împlinit. Am visat să pot lucra pentru radio adventist, și în cea de-a doua jumătate a vieții mele visul s-a împlinit. În 1993, aparatura pe care am primit-o de la Stimme der Hoffnung era profesională – echipament  format dintr-un mixer, 2 magnetofoane, un pickup, 2 casetofoane, 2 cd-uri, boxă pentru control,  microfon, tot ce era nevoie, în funcție de cum a evoluat tehnica. Între timp, am cumpărat computere și, pe măsură ce tehnica a evoluat, ne-am dotat cu tot ceea ce era mai nou. Actualmente, înregistrările sunt absolut digitale.

Citeste în continuare partea a doua a articolului Radio Vocea Speranței, de 3 x 7 ani de emisie în România.