Iertarea este unul dintre cele mai grele lucruri de realizat, mai ales atunci când cei care te-au rănit sunt cei la care ţineai cel mai mult sau în care aveai încredere. Până nu demult, iertarea ţinea mai mult de sfera religioasă, spirituală, de îndemnul de a ne ierta unii pe alţii, după cum scrie în Sfânta Carte, însă din ce în ce mai des iertarea este abordată din punct de vedere psihologic şi medical, recunoscându-se implicaţiile acesteia în viaţa emoţională şi fizică a oamenilor.
Probabil unul dintre lucrurile esenţiale când vine vorba de iertare este înţelegerea, interpretarea corectă a acesteia. Iertarea nu este negarea a ceea ce s-a întâmplat, nu înseamnă acceptarea greşelilor ca fiind un lucru bun şi normal, nu înseamnă justificarea greşelilor şi nu înseamnă nici uitare, înţeleasă ca un fel de amnezie, potrivit consultanta-psihologica.com. Iertarea este un act voluntar, liber, prin care renunţăm la mânie, la sentimentele negative provocate de un anumit comportament sau persoană, prin care ne schimbăm modul de gândire de la unul centrat pe răzbunare la unul bazat pe acceptare, prin care nu-i mai considerăm vinovaţi pe cei care ne-au greşit. Iertarea nu se naşte din dreptate, deoarece nicio greşeală, fie chiar explicabilă, nu poate fi scuzabilă, ci din iubire; din iubire pentru celălalt şi, nu în ultimul rând, pentru propria persoană. Iertarea se oferă, se cere, dar nu se pretinde.
De multe ori, suferinţa sufletească provoacă suferinţă fizică. Cabinetele medicilor sunt pline de oameni care suferă din punct de vedere fizic fără nicio cauză aparentă şi care apelează la tot felul de medicamente care să blocheze, să stopeze efectele, dar care nu elimină cauza. Una dintre cauze poate fi lipsa iertării. Se ştie că mânia, resentimentele, gândurile negative contribuie la creşterea nivelului de anxietate, de stres şi afectează somnul, obiceiurile alimentare, scad imunitatea şi măresc pulsul şi tensiunea, printre altele.
Studiile au arătat în repetate rânduri că iertarea contribuie în mod considerabil la o mai bună stare a sănătăţii şi este un ingredient de bază în cadrul relaţiilor sănătoase şi de durată. Spre exemplu, cuplurile în care există iertare au parte de relaţii mai lungi şi mai satisfăcătoare şi de longevitate, notează psychologytoday.com.
Ţinând cont de importanţa iertării, iată câteva recomandări pentru a face mai uşor procesul iertării:
Gândeşte-te la rezultatul dorit. Vrei să câştigi lupta sau războiul? Îţi doreşti o relaţie în care să primeze înţelegerea şi cooperarea sau competivitatea şi vina? Depinzând de rezultatul pe care ţi-l doreşti, vei lua în calcul posibilitatea iertării sau pe aceea de a hrăni în continuare supărarea şi resentimentele.
Evită gândurile negative. Dacă alimentezi în permanenţă gândurile negative şi resentimentele, dacă te gândeşti numai la ceea ce ţi s-a întâmplat şi la cât de mult ai fost rănit, nu vei reuşi niciodată să elimini acele gânduri şi, prin urmare, nu vei putea să faci niciun pas spre iertare.
Caută partea pozitivă. Poate părea absurd, dar chiar şi din evenimentele urâte poţi lua ceva bun. Analizează bine situaţia şi vezi cum te-a schimbat experienţa prin care ai trecut şi ce ai învăţat din ea.
Alege să trăieşti în prezent. Unii au un obicei foarte dăunător: acela de a trăi în trecut. Caută în mod constant să-şi explice anumite greşeli din trecut, să trăiască acolo şi să simtă acolo. Între timp, prezentul le scapă printre degete, ei fiind prea ocupaţi cu resentimentele şi cu rănile din trecut.
Iertarea nu este un proces uşor, deoarece necesită multă motivaţie şi o voinţă puternică. Însă, după cum spunea Lewis Smedes, „A ierta înseamnă a elibera un prizonier şi a descoperi că prizonierul erai tu.”
sursa: semneletimpului.ro
5.463 Comentarii