Rezultatele sunt încă nesatisfăcătoare, în condiţiile în care prin sporirea efortului de elaborare de politici pentru combaterea produselor din tutun cu potenţial letal ar putea fi diminuat și mai mult consumul acestui produs, comentează Reuters.
Concluziile cercetătorilor de la Universitatea din Waterloo, Canada, și de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au fost publicate în jurnalul Lancet Public Health. Aceștia au descoperit că progresul înregistrat împotriva a ceea ce ei au numit „epidemia globală de tutun” a fost substanţial, însă nu au fost îndeplinite încă obiectivele propuse în urmă cu mai bine de un deceniu.
Este vorba de Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului (FCTC — Framework Convention on Tobacco Control) a OMS, care a intrat în vigoare în 2005 și prin care cele 180 de ţări semnatare erau obligate la implementarea a cinci măsuri-cheie, precum instituirea de majorări la taxele asociate tutunului, crearea de spaţii publice în care fumatul să fie interzis, aplicarea etichetelor cu avertismente și a reclamelor publicitare sugestive și susţinerea serviciilor pentru combaterea fumatului.
Studiul cercetătorilor de la Universitatea din Waterloo, Canada, a analizat datele OMS prelevate din 126 de ţări. Dintre acestea, 116 erau semnatare ale FCTC. Cercetătorii au urmărit și comparat implementarea celor cinci măsuri, începând cu 2007 până în 2014, cu scopul de a observa legătura dintre politicile solide și ratele fumatului. Potrivit concluziei, în medie, ratele fumatului au scăzut de la 24,7% (cât se înregistra la începutul intervalului), până la 22,2% în 2015. Rezultatele nu sunt însă uniforme. De exemplu, s-a constatat o scădere în 90 de ţări, o creștere în alte 24 și o stagnare în 12. Ţările care au implementat integral mai multe dintre măsurile FCTC au înregistrat cea mai mare reducere a ratei fumatului. Per ansamblu, o medie generală indică existenţa a 7,1% mai puţini fumători în 2015 în comparaţie cu 2005.
Tendinţele sunt pozitive, însă oamenii de știinţă nu sunt foarte siguri că scăderea ratei fumatului sunt un rezultat exclusiv al recomandărilor cuprinse în FCTC. Este posibil să fi intervenit și alţi factori. „Informaţiile nu au permis o analiză detaliată a impactului politicilor diferenţiate”, a declarat Geoffrey Fong de la Universitatea din Waterloo, coautor al lucrării, care ia în calcul necesitatea realizării de studii suplimentare pentru a evalua impactul tuturor politicilor și în special al celor „cu cel mai mare beneficiu”.
Totuși alte statistici nu sunt atât de optimiste. Potrivit unui articol BBC din 2014, numărul total al fumătorilor este în creştere. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Institutul de Evaluări și Măsurători în Sănătate (IHME) de la Universitatea din Washington. Astfel există mai mulţi fumători decât în urmă cu 30 de ani, însă acest fenomen este legat, în opinia cercetărilor, de creşterea populaţiei la nivel global. De exemplu, în 2012, 967 de milioane de oameni fumau zilnic, în comparaţie cu cele 721 de milioane de persoane subjugate acestui obicei în anii 1980. La nivel global, studiile estimează că în anul 2012 s-au fumat 6,25 de mii de miliarde de ţigări, comparativ cu 4,96 de mii de miliarde în anul 1980. Christopher Murray, director al IHME, este convins că, „în ciuda marilor progrese făcute în privinţa controlului fumatului, mai sunt multe care au rămas de făcut”.
Și România mai are multe de făcut, cel puţin dacă sunt luate în calcul cifrele statistice la nivel naţional. Peste jumătate din adolescenţii români de 16 ani consumă tutun și 78% din aceştia beau alcool, conform studiului ESPAD, prezentat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2016. Potrivit cercetării, deşi s-a înscris pe o linie descendentă începând cu 2003, consumul de tutun în rândul adolescenţilor se menţine peste media europeană de 45,6%. Iar efectele negative ale acestei situaţii nu se lasă deloc așteptate. Potrivit OMS, tutunul este răspunzător de moartea a circa 6 milioane de persoane pe an la nivel global și constituie o povară grea pentru economia mondială.
În această situaţie, nu este deloc surprinzător faptul că, în conformitate cu datele disponibile în 2012, în România au fost diagnosticate 11.644 de persoane cu cancer pulmonar, în creştere cu 9,6% faţă de anul 2008, dintre care marea majoritatea au murit din cauza acestei maladii, cu 8,2% mai multe decât în 2008, conform economica. Mai concret, peste 42.000 de români mor în fiecare an din cauza bolilor provocate de fumat.
Totuși o schimbare importantă s-a petrecut odată cu anul 2016. Intrarea în vigoare a Legii nr. 15/2016, prin care se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, a avut efecte semnificative. „Dacă urmărim datele statistice, vedem că 1.993 de adulţi şi 708 copii nu au mai necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli provocate sau agravate de fumat în 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. Implementarea legii a fost singura schimbare semnificativă produsă în acest interval, deci putem considera în mod rezonabil că îmbunătăţirea este în directă legătură cu aplicarea legii. Acest fenomen s-a înregistrat şi în alte ţări în care s-au aplicat măsuri ferme de reducere a fumatului în spaţii publice”, a declarat ministrul sănătăţii din acel moment.
sursa: semneletimpului.ro
5.463 Comentarii