De aproximativ trei ani, Tara K. E. Brelinsky locuiește alături de soţul ei și cei șapte copii într-o regiune situată „la ţară”. Aici deţin o proprietate de aproximativ 8.000 de metri de pământ, unde și-au amenajat o grădină de verdeţuri și legume și un spaţiu care adăpostește animale de curte.
Totul a pornit de la promisiunea făcută de părinţi ca, timp de un an de zile, să experimenteze viaţa la ţară, în ciuda faptului că erau obișnuiţi cu viaţa la oraș și nu aveau nici un fel de experienţă în creșterea animelelor. La început nu erau siguri că vor rezista timp de 365 de zile în aceste condiţii, mărturisește Brelinsky într-un articol pentru Catholic.org. Tocmai de aceea și-au setat un obiectiv pe termen scurt de timp, în care știau că nu vor abandona planul lor care a luat numele de „Experimentul de un an”.
„Având în vedere că am crescut în același oraș, aflat la doar 20 de minute de New York, ne-am dorit pentru copiii noștri să experimenteze ceva mai natural decât rânduri de case și locuri de joacă din beton. (…) Copiii noștri înţeleg că alimentele nu apar în mod miraculos în magazinul alimentar”, scrie Brelinsky.
Astfel, cei șapte copii au învăţat lecţii preţioase despre cum ajunge mâncarea în farfuriile lor, de la cât de mult efort presupune întregul proces de obţinere a roadelor pământului, până la faptul că a consuma carne înseamnă „sacrificarea unui animal hrănit de propriile mâini”. Înţelegerea acestor lucruri i-a determinat să aprecieze la un nivel mai profund alimentele pe care le consumă.
Dacă părinţii au intuit, la începutul experimentului, aceste urmări și învăţături pe care copiii le pot extrage în urma experimentării unui astfel de stil de viaţă, Brelinsky a avut surpriza de a descoperi un lucru pe care nu l-a luat în calcul. „Nu ne-am imaginat potenţialul (experienţei) de a ne aduce mai aproape de Însuși Creatorul. Pentru că uneori, chiar și în ciuda trudei noastre și a celor mai mari eforturi, indiferent de intenţiile noastre bune și de planificarea grijulie, puii mor și culturile se ofilesc. (…) Putem alege să cooperăm cu planurile providenţei divine sau putem lupta împotriva acestora în încercările noastre de a controla, contracara și reordona natura”. Nu de puţine ori însă, această variantă din urmă nu aduce rezultatele scontate, punctează Brelinsky.
În final, experimentul a însemnat mai mult decât o lecţie menită să trezească aprecierea pentru lucruri pe care, nu de puţine ori le luăm de bune. Lecţiile învăţate i-au făcut pe fiecare dintre membrii familiei să fie mai recunoscător, să fie mai echilibrat și mai plin de compasiune faţă de cei din jur și de animale.
sursa: semneletimpului.ro
08/03/2017 at 21:14
Apreciez mult aceasta munca! Multumesc pentru încurajări si astfel de experiențe ar trebui împărtășite cât mai mult. Nu toți se trag la țara si la pământ si de multe ori in familie sunt diferite opinii…