Explozia produsă pe 26 aprilie 1986, la reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, a cutremurat lumea prin proporţiile dezastrului ce avea să urmeze. În doar câteva ore, o suprafaţă de aproape 40.000 de km patraţi avea să devină nelocuită, iar norul radioactiv s-a plimbat timp de două săptămâni deasupra a trei sferturi din Europa.Împins de vânturi, acesta a ajuns deasupra Rusiei, Scandinaviei şi ţărilor baltice, iar după şase zile a acoperit şi ţara noastră, începând din nord şi nord-est, deasupra judeţelor Moldovei.
„Problema a fost pentru zonele unde a plouat în acele zile. Din acest punct de vedere, cea mai afectată de dezastru a fost Belarus, deoarece cam 70% din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări. La noi, norul radioactiv a intrat în ţară în jurul datei de 1 mai”, spune Andrei Neagu, responsabilul Staţiei de supraveghere a radioactivităţii mediului (SSRM) din Piatra Neamţ. La acea vreme, inginerul fizician nu lucra în sistem, ci era angajat la Întreprinderea Mecanică „Ceahlău”, dar îşi aminteşte că, auzind de pericol, şi-a anunţat soţia la telefon să fie precaută.
Radioactivitatea crescută cu mult peste valorile normale a fost depistată în zilele de după explozia de la Cernobîl şi la staţia de creastă de pe vârful Toaca, de pe Ceahlău, situată la o altitudine de 1.904 metri. Această staţie a fost înfiinţată în anul 1962, la început fiind doar 5 staţii incluse în reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului.
sursa: www.adevarul.ro
5.419 Comentarii