Formele de stimulare a interesului faţă de Bibliei sunt diverse. Unele dintre ele sunt chiar provocatoare. De exemplu, un pastor din Rio de Janeiro a copiat de mână întreaga Biblie în doar zece luni. Proiectul iniţial era de a scrie 80 de capitole pe zi și să finalizeze într-un an. A reușit chiar să termine mai repede. Entuziasmul său poate fi descifrat chiar din declaraţiile sale: „Eu nu doresc ca să ies în evidenţă. Vreau doar să-i încurajez şi pe alţii să citească Biblia mai des.”
Iniţiative chiar mult mai ample au fost luate de către Vatican. În anul 2008 a fost citită Biblia în întregime şi fără întrerupere, pe parcursul a şapte zile, evenimentul fiind transmis în direct pe canalele de televiziune italiene. Primul cititor a fost Benedict al XVI-lea, căruia i-a fost încredinţat primul capitol al cărţii Geneza. Lectura a fost continuată de sute de persoane, printre care personalităţi precum actorul Roberto Benigni sau fotbalistul Ricardo Kaka. Această campanie maraton s-a desfăşurat pe parcursul a 139 de ore şi a fost numită „Biblia zi şi noapte“. În 139 de ore au fost citite circa 800.000 de cuvinte.
Nu lipsesc și iniţiative ciudate care mizează, probabil, tocmai pe conţinutul lor șocant care să determine luarea în serios a lecturării Bibliei. Greu de spus însă, cât de eficiente sunt astfel de demersuri. De exemplu, un pastor din Brazilia a filmat un video în care este văzut cu un cuţit şi o furculiţă pe o pagină a Bibliei pe care o rupe în bucăţi şi apoi o mănâncă, afirmând că acest Cuvânt al lui Dumnezeu este cea mai bună mâncare a zilei. „Oamenii trebuie să înţeleagă că Biblia este o carte ca şi celelalte, dar conţinutul ei este sfânt.” La fel de ciudate par și așa-numitele Church-in-a-Pub, localuri pentru părtășie creștină în jurul pizza și a berii.
O realitate nu foarte încurajatoare în România
În România, iniţiative de stimulare a interesului faţă de Biblie au fost mai reduse ca amploare și ca impact mediatic. Cu toate acestea, ele nu au lipsit. De exemplu, campanii gen „Anul Bibliei” au avut doar un caracter confesional (Biserica Catolică) sau regional (Anul Bibliei de la Oradea). Și Biserica Ortodoxă a avut un plan de a-i stimula pe tineri să citească Biblia integral pe parcursul unui an. Programul de citire este însă destul de complicat și lipsit de atractivitate.
O iniţiativă mai amplă s-a desfășurat sub forma Satului biblic. O așezare rurală după modelul antic amenajată în București pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi și a oferit vizitatorilor posibilitatea să cunoască mai în detaliu lumea biblică.
Toate aceste iniţiative, și probabil altele care vor urma, trebuie corelate cu realitate autohtonă. Ce ne transmite aceasta? Că românii, în general, nu prea mai citesc. Și nu doar Biblia. Mai mult de o treime dintre români nu cumpără cărţi. De asemenea, 22% dintre români nu citesc nicio carte şi o persoană din cinci citește un titlu pe an. În schimb, pentru comparaţie, 60% dintre adulţii francezi citesc câteva cărţi pe an. Până și noţiunea de bestseller la noi are altă rezonanţă. Un succes de librărie presupune în România 7.000-10.000 de exemplare vândute. În Franţa, vorbim despre sute de mii.
Această statistică ar trebui să îi pună pe gânduri pe cei care consideră că apelurile referitoare la citirea Bibliei ar putea avea și rezonanţa mult așteptată. Invitaţia de a citi Biblia presupune ca oamenii să și simtă dorinţa de a citi. În momentul de faţă, prea puţini o au. Iar în lipsa acesteia, orice iniţiativă de a stimula interesul faţă de Biblie pare din start a fi sortită eșecului. Devine o certitudine faptul că ingeniozitatea și creativitatea vor constitui ingredientele unei reţete de succes. În sens contrar, Biblia va continua să fie pentru mulţi doar o carte ce trebuie să rămână în arhivele bisericii.
sursa: semneletimpului.ro
5.463 Comentarii