Alimentaţia exclusiv vegetariană

Acest articol face parte dintr-o serie de materiale informative scrise de dr. Emil Rădulescu, realizatorul Rubricii de sănătate din cadrul Matinalului de la Radio Vocea Speranței.

În Germania, aproximativ 800.000 de persoane se hrănesc vegan, adică numai cu alimente de origine vegetală. Un astfel de meniu nu înseamnă în primul rând renunţare. Dimpotrivă, o bogăţie de zarzavaturi proaspete, fructe, salată, cartofi, cereale, păstăioase, nuci, soia şi produse de soia (tofu), fulgi de ovăz, preparate pe bază de proteine de cereale, măsline, avocado, lapte de orez şi altele. Acestea toate pot fi folosite pentru pregătirea unor alimente gustoase şi sănătoase. Lista prezentată nu este exhaustivă.

Ascultă Rubrica de Sănătate realizată de dr. Emil Rădulescu
la Radio Vocea Speranței!

Există numeroase motive pentru care este adoptată alimentaţia exclusiv vegetariană. Majoritatea evită alimentele de origine animală din motive etice, nefiind de acord cu sacrificarea animalelor pentru a fi consumate. Alţii renunţă la produsele animale din motive ecologice – creşterea în masă a  animalelor produce daune ecologice considerabile. Pe lângă acestea, mai sunt şi motivele de sănătate  şi numărul celor ce renunţă la carne, ouă şi produse lactate este în continuă creştere.

Alimentaţia vegană prezintă multe avantaje pentru sănătate. Cei ce se alimentează vegan sunt, de obicei mai slabi, având un risc mai mic de diabet, hipertensiune arterială, tulburări metabolice, boli cardiovasculare şi degenerative, decât omnivorii. După Ursel Wahrburg, profesor de nutriţie la Universitatea Munster, Germania, efectele favorabile se datorează unei concentraţii mai mici de energie a alimentaţiei pur vegetariene, conţinutului mai mare în substanţe de balast, adică fibre, de vitamine, substanţe minerale, grăsimi nesaturate şi substanţe vegetale secundare.

Renunţarea la toate alimentele de origine animală este uşurată, cel puţin pentru cei care cred în Dumnezeu, şi de faptul că acest mod de hrănire a fost recomandat primilor noştri părinţi.

Care este atitudinea majorităţii specialiştilor referitoare la alimentaţia fără produse animale? În domeniul acesta, ştiinţa nutriţiei şi-a schimbat de câteva ori părerea, fiind nevoită să facă o întoarcere de 180 de grade. Acum 80-90 de ani, se susţinea în unanimitate că produsele animale, inclusiv carnea, sunt absolut necesare pentru o alimentaţie sănătoasă. Cei care îndrăzneau să fie de altă părere erau puşi la punct de argumentele verbale ale savanţilor. După aproximativ 40 de ani, savanţii au ajuns la alte concluzii, spunând că o alimentaţe vegetariană care conţine produse lactate şi ouă este la fel de sănătoasă ca şi cea omnivoră. Puţinii vegetarieni de atunci, printre care adventiştii ocupau primul loc, s-au simţit confirmaţi în alegerea făcută, inițial fără dovezi ştiinţifice.

În sfârşit, după încă patru decenii, Societatea Americană de Dietetică din Statele Unite a publicat o luare de poziţie care a stârnit vâlvă, mai ales în cercurile omnivorilor convinşi. În anul 2009, Societatea Americană de Nutriţie, forul neoficial  suprem în materie de nutriţie, într-un document de 11 pagini mari, declară că şi alimentaţia exclusiv vegetariană este adecvată din punct de vedere nutriţional, oferind avantaje de sănătate în prevenirea şi tratamentul unor boli. De asemenea, se spune în această luare de poziţie că alimentaţia vegană este sănătoasă, potrivită din punct de vedere nutritiv în toate stadiile ciclului vital inclusiv graviditatea, perioada de alăptare, perioada de sugar, copilăria, adolescenţa, viaţa de adult precum şi pentru atleţii aflaţi în competiţie. Documentul la care ne referim conţine  şi argumentele care au determinat adoptarea alimentaţiei total vegetariene, după ce a fost combătută cu enerie aproape 100 de ani: veganii au un nivel mai scăzut de colesterol LDL (adică cel „rău”), mai puţine decese prin infarct miocardic, mai puţine cazuri de hipertensiune arterială, diabet de tip 2 şi boli canceroase decât nevegetarienii. Aproximativ 1,4% din populaţia Statelor Unite se hrăneşte vegan.

Proteinele din plante pot satisface necesarul de proteine, furnizând toţi aminoacizii esenţiali şi să asigure o reţinere adecvată de azot. În special proteina de soia este la fel de eficientă ca şi proteina animală. În ce priveşte fierul, la vegetarieni, frecvenţa anemiei prin lipsă de fier este asemănătoare cu aceea a nevegetarienilor. Surse bune de zinc sunt preparatele de soia, legumele, cerealele şi nucile. Alimentaţia bogată în carne, peşte şi produse de lapte, datorită sulfatului şi fosfatului, produce o încărcare acidă a rinichilor, care este tamponată de calciul resorbit din schelet. În schimb, fructele şi vegetalele bogate în potasiu şi magneziu produc o încărcare alcalină şi scad pierderea calciului prin urină. Dar despre calciu, vitamine şi săruri minerale, în articolul următor. Se pare că cei care au ales o alimentaţie exclusiv vegetariană nu sunt de compătimit!

Dr. Emil Rădulescu

Foto 1: freeimages.com
Foto 2: Wong Mei Teng/ freeimages.com